6666328658

Aceasta este faima lui « Potocki cel vestit», devenit cunoscut in Moldova ęi intrat in stihuri. De aceste intimplari ęi aventuri a luat cunoętinfa direct Miron Costin, care se gasea la studii in Polonia ęi care in 1651 participa personal la luptele duse cle armata polona impotriva cazacilor, la Beresteczko, dupa cum marturiseęte singur in cronica sa : «carora oęti (cazaceęti) craiul leęesc Cazimir le-au iesit inainte la un tirguęor anume Berestecico, cale de a treia zi de la Camenija in sus, cu 40 000 de oaste leęeascS, in care oaste m-am prilejit ęi eu » ¹⁷. De altfel, in cronica lui Miron Costin se gasesc bogate ęliri clespre aceste evenimente ęi clespre rascoalele cazacilor, ętiri mai bogate chiar decit in cronicile polone ale timpului. El vorbeęte pe larg de rascoalele poporului ucrainean, de caderea in robie a hatmanilor poloni Potocki ęi Kalinowski dupa lupta de la Korsun : «Ilalmanii amindoi au cfizut la robie [...] S-au cutremurat toate J,arile acestea prin prejur de napraznica turburare a craiei leęeęti» ¹⁸. Cind in 1653 Gheorghe Stefan i-a luat tronul lui Vasile Łupu, acesta a trimis dupa ajutor la Piotr Potocki pe Miron Costin : « La leęi m-au trimis pe minę, la starostele cle Camenifa, la Patru Potojchii, feciorul hatmanului Potofchii, la ieęitul caruia den robią Crimului marę agiutoriu ii dideasti Yasile Voda cu boierii sai»¹⁹.

Amarul iuslrainarii 1-a infeles singur Miron Costin din drama familiei sale, cle aceea consemneaza de mai multe ori, « robią » lui Potocki. Ta Lal sau, Jancu Costin, hatman ęi el, cunoscuse cu intreaga sa familie, pribegia Poloniei, umie se ęi slinsese , numai fiii sai apuclnd sa se mai intoarcfc in fara. Mai tirziu, in 1684, Miron Costin insuęi este luat prizonier cle Petriceicu Yoda ęi trimis in Polonia im premia cu Duca Voda ^2o, raminind aci pina in 1686. Captivii au intrat in seama hatmanului Andrei Potocki, care, negreęit, se va fi purtat bine cu Miron Costin, cunoscut familiei sale.

In asemenea imprejurari, nu este exclus ca stihurile din manuscrisul 1163 sa fie datorate, la origine, lui Miron Costin. Aceasta i po teza se bazeaza pe o serie de argumente. In primul rind, dupa cum s-a vazut mai sus, M. Costin este personalitatea care a cunoscut direct evenimentele amintite ęi care in cronica sa vorbeęte cu insistenfa de « robią » lui Potocki. Nu este cle presupus ca figura hatmanului Potocki a putut sa trezeasca interes mai tirziu, sub pana alLui carturar. Potocki a intrat repecie in negurS dupa aceea. In al doilea rind, Miron Costin este singurul dintre intelectualii vremii, care s-a preocupat in mod special cle versifica(ie ęi a introdus in versificafie teme laice. (Dosoftei a fost preocupat cle temele religioase.) M. Costin a scris poemul Viafa lumii, Stihurile impotriua zauislici, Stihurile despre originea poporului romin, Apostrof, apoi fru-mosul poem in limba polona Historia polskimi rytmami (Istorie in versuri polone). E o staruinla neintilnita la altcineva. In al treilea rind, dupa cum voin mai vedea, imagini ęi idei din Stihurile ornului strein se regasesc in poemul Via(a lumii. E o tematica cu strinse corelafii. In al patrulea rind, tehnica versifica^iei corespunde cu teoria facuta cle M. Costin in prefafa la poemul Via(a lumii. Intre altele, M. Costin vorbeęte de contracjia unor vocale in pronun^ie (fara a fi nevoie de notarea acestui lucru in scris), contracfie necesara pentru pastrarea ritmului ęi numarului de silabe. Acest fapt se verifica

¹⁷ Miron Costin, Opere, ecl. P. P. Punaitescu, Bucureęti, 1958, p. 134. ¹⁹ M i r o n Costin, Opere, p. 130.

¹⁹    Ibidem, p. 142.

²⁰    Miron Costin a oscilat in ce priveęte politica.

s

192