6666328657

in 1648 poporul ucrainean s-a rasculat din nou, sub conducerea lui Bogdan Hmelnifki. I)e data aceasta, mięcarea a fost mult mai puternica ęi generała. Ilatmanui Nicolaie Potocki, latifundiar, trimitc impotriva rasculalilor pe fiul sau Stefan. Acesta insa este zdrobit de Bogdan Ilmelni(ki in apropiere de cetatea Kodak (din cotul Niprului), ridicatS de Poloni. Stefan Potocki moare din cauza ranilor. Ilatmanui Nicolaie Potocki merge apoi, impreuna cu hatmanul Martin Kalinowski, sa aducS la ascultare pe cazaci ęi pe Hmelnijki. Din nou oętile polone sint infrinte linga Korsun (la sud de Kiev) ęi ambii hatmani sint luali prizonieri ęi da{i pe mina tatarilor, care sprijinisera pe Hmelnifki si care-i duc pe cei doi magnaji In Crimeea, In nevolnicie. Nicolaie Potocki mai fusese luat prizonier de turci in lupta de la Jurora In 1620 ^u.

Hatmanul Nicolaie Potocki este « Potocki cel vestit», a carui instrainare ęi suferinja IncearcS sa le deplinga stihurile din manuscrisul 11 GS. Cum de-a ajuns Potocki, si de ce tocmai el, Intr-un clntec rominesc? Aceasta se datoreęte rela^iilor Moldovei cu Polonia si cu Ucraina.

Evenimentele de mai sus s-au petrecut pe vremea domniei lui Vasile Łupu (1634 — 1653) ¹², care a intre^inut legaturi cu magnaci poloni, cu B. Hmelnifki si a fost amestecat in multe din lnvalmaęirile razboinice ale timpului. Vasile Łupu (ca si un numar de boieri moldoveni) era de partea polonilor, cu care intrase in strinse rela{ii. in 1645 ięi maritase fiica cea marę, pe Maria, cu magnat ul Janusz Radziwiłł (familia Radziwiłł si Sapieha aveau latifundii in Bielo-rusia). Ruxandra urma sa se casatoreasca cu Piotr Potocki, fiul hatmanului Nicolaie Potocki. Nu e de mirare atunci grija pe care o arata familiei Potocki si faptul ca pe hatman il scoate din robią tatarcasca cu interven{;ia ęi cu propriii lui bani (ca de allfel ęi ])e alfi ])oloni), ceea ce actul de indigent, care i se acorda in 1650, in timpul refugiului in Polonia, nu uita sa noteze ¹³.

Dar pentru mina frumoasei Ruxandra, subiect a numeroase schij-c istorice si nuvele ¹⁴, a intrat in concurenja ęi Timuę I Imelnijki, fiul lui Bogdan Hmel-nijki. In 1650, batrinul Ilmelni{;ki a trimis pe^itori la Ia^i pentru fiul sau. Vasile Łupu, increzator in ajutorul hatmanului Potocki, refuza. Hmelni|;ki trimitc un corp de oaste impotriva lui Potocki ęi altul in Moldova, care sa razbune atitea atitudini potrivnice ale voievodului moldovean. Vasile Łupu e silit sa accepte casatoria §i se stabileęte chiar nunta, dupa Craciunul anului 1650, drept asigurare Łupu VodS dind ostateci patru boieri moldoveni. Totuęi se razglndeęte, trimite fata si pe sojie la ginerele sau Janusz Radziwiłł ęi in 1651 se dezlanpiie o ba talie in care au cazul dramatic, pentru interese §i ambijii personale, oameni nevinovati, arunca^i in lupta de Potocki, Kalinowski, hanul tatarilor, Umelnijki insu§i ¹⁵. Intre timp s-a lansat intenlionat zvonul ca Ruxandra s-a ęi mSritat cu Piotr Potocki, pentru ca Timu§ sa-ęi ia nadejdea de a o mai gasi ęi sa se domoleasca ¹⁶. Cu toate acestea Timuę nu s-a lasat pina nu a capatat mina Ruxandrei, devenind ulterior aliatul lui Yasile Łupu.

¹¹    Cf. J. Tretiak, op. cii., p. 39.

¹²    Vezi ęi T r. Ionescu-Nięco V, Relatii politice intre Moldova si Rusią in timpul lui Yasile Łupu, in Relatii romino-ruse in trecut, Bucureęti, 1957.

¹³    M a t h i a s D o g i e 1, Codex diplomaticus Regni Poloniac et Magni Ducalus Lituaniae, Wilno, 1758, p. 621.

¹⁴    Vezi I. C. C h i t i m i a, in inlroducere la B.P. Hasdeu, loan Yodd cel Cumplit, Craiova, 1942, p. XCV ęi urm.

¹⁵ Cf. Ludwik K u 1) a 1 a, Krwawe swaty, in Szkice historyczne, II, p. 133 ęi urm.

¹⁶ O ętire in acest sens este trimisfi de la Yaręovia ęi publicata in Gazette de France, 1652, p. 1151.

*