6666328661

pastrat balade cum e cea despre « Marcos Pa$a », In care s-a imprimat literar expedi{;ia lui Malcoci-Oglu in Polonia in 1499, simpatia cintare^ului popular nu merge cu eroul baladei, ci cu masa de oęteni, pe care nebunul paęa i-a dus la pieire, fncit ultimul dintre acestia merge de-1 judeca si-i taie capuł:

« Dintr-o ceati de voinici Am rimas singur pe-aici Fir’ de muma, fir* de tata,

Parci slnt niscut din piatra.

Fir’ de fra^i, far’ de surori Parci slnt picat din nori *.

Dupi ce-a§a-l judeca Palo§ din teaci scotea §i capul i-1 reteza... »²⁴

Ecouri ale vitejilor «otomani» cazaci $i titari « de pc Nistru », razbat in crea^ia populari ca in balada zisi A lui Hatmand ²⁵, ceea ce nu era cazul cu cintecul lui Potocki, ajuns cel mult cintec de lume, cu circula(ie in mediu mic burghez.

Stihurile omului strein, asa cum s-au pastrat in manuscris, nu sint straine de elemente de inspira|ie folclorica, intilnite dęci in creajia populara, ca de pilda versurile:

« Dar clte le-am pitimit ,Ci nu slnt de povestit,

Ci §i acum am ajuns

Tot la jale §i la pllns» (vers. 60—63).

Ultimul vers se aude in crea^ii mai noi « Tot cu jele §i cu plins».

De asemenea, intilnim versuri tipice cintecelor populare de instrainare:

« Cu suspin §i cu amar

§i cu lacrimi in zadar» (vers. 13—14).

sau

« Ci le rabd ca un strein

Cu lacrimi ęi cu suspin » (vers. 21—22).

De factura populara sint ęi urm&toarele versuri, intilnite in cintece de catinie sau de sługi intrate la stapia, care-si spun ades durerea prin «carte » (scrisori):

« Oh I via{i cu amar,

Tinerep) in zadar,

Tot oftind merg la mincare §i suspinind la culcare» (vers. 63 — 71).

sau

« Cine nu-a crede cu fire Jalnica mea tlnguire Cine-a vrea si cerceteza Meargi si se-nstriinezi ęi-atuncó a crede toate

Cit le-am scris pe-aceasti carte ». (vers. 80—85).

²⁴    C. N. M ateescu, Balade, Vilenii de Munte, 1910, p. 105.

²⁵    Al. V a s i 1 i u, Cintece, ur&turi ęi bocetc, Bucureęti, 1909, p. 86.

195