3582277422

n urna i arta,ci, fnprimul rind, ętiinja, be ne li ci ind de un riguros statut epistemologie.

Domeniul politic, in di tumie a $i funcjionalitatea sa specifica, reprezinta un subsistem al societajii in care se desfa$oara via^a conętienta a oamenilor, de reguła, in mod organizat, pentru promovarea anumhor interese de natura economica, politica $i spirituala. Promovarea diversitajii intereselor, atunci cand se realizeaza in mod conętient, prin activitap organizate $i programate se constituie in domeniul politic, e.\primat $i concretizat in slstemul politic, in acjiunea $i gindirea politica. Politologia, ca $tiin|a, interfereaza cu sfera vak)rilor socio-umane fundamentale, care ii confera prestigiu $i autoritate in sistemul ętiin^elor sociale.

Detenninarea obiectului unei ętiinje impune cbrificarea locului pe care il ocupa in ansamblul cunoaęterii §tiin(ifice. precizarea domeniului specific pe care il studiaza ęi legitajile specifice care il guverneaza, slstemul de concepte, nojiuni $i categorii care alcatuiesc limbajul acelei ętiin\e. Faptul ca domeniul politic solicita un efort interdisciplinar pentru cunoaęterea sa, nu trebuie sa duca la negarea obiectului propriu al politologiei. Studiul fenomenelor politice, intreprins de pe pozijiile altorętiin^e, impune metodologie concepte $i categorii ordonatoare elaborate in cadrul politologiei. Cbsificarea esenjei $i a legita\iIor genezei $i dinamicii domeniului politic itnplica o metodologie specifica, apta sa surprinda particubrita\ile de manifestare ale acestuia, multiplele sale interac^iuni cu totalitatea subsistemului socbl global. Dęci, politologu trebuie conceputa ca o disciplina cu domeniu propriu de cercetare - domeniul politic - cu un sistem specific de concepte, in generalizarea teoriei politologice, precum $i cu legitaęi, care guvemeaza acest domeniu.

2. Met odcieki functiile politologiei

Fenomenele $i procesele politice pot fi cunoscute prin intermediul celor mai diverse metode (din limba greaca methodos calea cercetarii). Prin no^iunea de metoda se subintelege totalitatea operajiilor logice, ce permit dezvaluirea conjinutului obiectului de cercetare. In ętiin\a politica se utilizeaza cele mai diverse metode care formeaza 2 grupuri mari: traditionalc $i noi. Grupa intii inglobeaza unnatoarele metode:

Metoda istorica. este examinata din punctul de vedere al posibilitajii utilizarii experien\ei pozitive din trecut in soluponarea problemelor actuale. Unul dintre primii care a recurs la aceasta metoda in ętiin^a politica a fost N.Machiavelli.

O influenca considerabila in dezvoltarea ętiintei politice a avut-o metoda sociologica. Prin intennediul acesteb putem detennina corebjia dintre politica $i alte sfere ale vie|ii sociale, descoperi natura socbb a statului,a puterii $.a. Metoda sociologica pennite detenninarea orientarii sociale ale deciziilor ebborate, stabilirea grupului in interesele caruia acestea se realizeaza.

4