6666328649

6666328649



In Stihurile omului strcin se regasesc, de asemenea, imagini din yechile « ver$uri » populare. Bunaoara, in urmStoarea la men tafie:

«0! suflete Intristate Pentru ce nu-fi vine moarte,

Ajungtł de cind traieęti §i cu jale pdtimeęti Cu-ntimplari multe §i grele,

Cu primejdii foarte rftle,

De nu m-ai lasat sa triiiesc La locul cel p^rinfasc,

Ci m-ai dat tnstrainat

La acest loc departat

Unde nu cunosc pe nime

§i-mi pare c&-i alttł lunie...* (vers. 33—44).

se transpune in linii mari atmosfera din Ierlaciunea morfilor, pastrata in acelaęi miscelaneu 1163:

(i duc la loc de suspin $i la un s5bor str&in Dintr-un codru-ntunecat Trec la un loc depSrtat,

La mini strSine-am intrat De ce n-am glndit am dat. . .26

La fel ideea paharului otravit §i veninos («Pentru minę — au fost gatit/ Paliami cel otravit... ») se regaseęte in vechiul « ver§ » popular27.

In consecinfa, vechiul carturar a dezvoltat tema instrainarii, specifica cintecului popular, folosind din plin si variat elementele de creafie folclorica. In acelaęi timp, a incercat sa ilustreze amarul instrainarii cu intimplarea hatmanului Nicolaie Potocki, luat in prizonierat de tatari in lupta de la Korsun din 1648. Acest fapt cunoscut direct de Miron Costin, cum §i punctele de contact ale stihurilor cu poemul Via(a lumii si intreaga creafie poetica a lui Miron Costin, ne-au indemnat sa emitem ipoteza ca insuęi ilustrul cronicar moldovean este autorul stihurilor.

In orice caz, fragmentul din Stihurile omului strcin, descoperite in ms. 1163 din Biblioteca Academiei RPR, imbogafeęte tezaurul poeziei romineęti Yeclii §i aruncS inca o punte de legatura intre creafia culta §i creafia folclorica.

nECHH noTOUKoro

( P 63 JO MC )

Abtop oSnapy/KiiJi b BiiojmoTeKe Py.MbiiiCKoft HapoflHoii Ana^eMim b ManycKpimTe Ne 1163 necmo c iiapoAiioii Teiuott o «njieHeinm»: Cmuxu uyofcoso nejiosena, cocTaBJieinibie yneiihiM pyMUHCKiiM xponncTOM. MaHy-CKpmiT aBJiAeTca Kormeii b (J)parMeiiTax, OTnocHineflCH k BTopofr nojiOBiiiie XVIII-ro Bena; opiminaji we SbiJi iianncaH naMiioro panbme.

26    Biblioteca Acad. R.P.R. ms. rom. 1163, f. 7 r. Vezi ęi S i m i o n FI. Marian, Inmormintarea la romini, Bucureęti, 1892, p. 312; łon B r e a z u, Versuri populare in manuscrise ardelene vechi, In Anuarul Arhioei dc folclor, V (1939), p. 85.

27    Ms. 1163, f. 8 r.

196



Wyszukiwarka

Podobne podstrony:
I* .Elle se acnstruit de la faęon suivant.e jjr- La categorie initiale (premiere mesure) et la categ
Biologia e comportamento. PDF eBooks Download algumas especies, que se fingem de mortas com a finali
Maghreb 87 MIGEON Frederic, "Souad Massi: La musiąue peut permettre de se rapprocher de la cult
298 CHOLŚRA. Se prevalant de la seconde opinion, Marki (1906) soutint qu il avait observe une fixati
page0059 57 qui put les expliquer. Alors le grand echanson se souyint de Joseph, et parła de lat aa
page0187 185 se hater de rebrousser chemin, car les Philistius etaient entres eu grand nombre dans l
Pour les jeunes eleves, le cahier de cours se composera de sommaires de leęons. Point n’est bes
204 diversesf mais aucun texte de sentence complet. Quant au registre 56H 953, il se distingue de 1’
statistique locale, nous ne tardons pas a nous apercevoir qu’ou emploie soit el, ilu. soit qu’on s
- 553 - L’śchantillonnage se fera de la faęon suivante : Pour les lingots : pesee, fusion, determina
pons81 Czasowniki i wyrażenia bezosobowe II pleut depuis deux jours. II parait que łes ministres se
Skanuj0052 104 Lekcja czternasta nia? 4. iQuć se dice de los bosąues en generał? 5. iQue clase de śr
207 comparaison, materiaux qui se composaient de pliotographies en partie non reproduites jusqu’a pr
14 DOCTEUR DU FOL, se rapprochant de sa femme, et d un ton plus bas : Oui, ćcoute, je sais que tu sa
32 Elle titube et se retire de la scene. SIMONE, aussi peu nette que sa consoeur, s adresse a Soleda
- 104 De plus, en face de cette menace, les chefs de familie refu-sent de se separer de terres non u

więcej podobnych podstron