290420546

29 IX CHRONIQUEUR MATTHIEU DE MYRE 109

au facut sfaturi rśle ca sa omoara pre Radul voda far de vćste §i sa radice domn pre Mibai camaraęul. §5i atunce sa meargS, pre la to|, negu^atorii s&-i omoara ęi sa le ia toata ayujuia ęi sa goneasca pre toj- grecii cit- sa vor afla in ^fara MunteneaseS. lar Dumnezeu n-au vrut cum vrea ei, ci cu vina lor sa-i judece. Ca aflind Radul voda vicle§ugul acelor boiari, au invat;at de i-au omorit pre to^ intr-acel ceas ęi i-au dat pre poartS, afara, ca sa se inyć^e §1 al^ii de a mai yicleni pre domnu-sau ¹³.

Aicea scrlem de Radul vodń, unde nu crescut din ce neam sfi trnjje $i pentru Bator Gabru

f. 380    Cd <dupd vasterea> lui \ au fost rudd din Mihna Lidii¹⁴,

pentru ca ayea nadejde de multe ori dedomnia ^farai Munte-neęti, domnit-au, moęu-sau 9 ani. Apoi au ramas tat&,-sau de au |;inut scaonul, fiind harnic ęi cinstit de to^ boiarii.

lar un boiar marę, anume lane¹⁸, era foarte viclean §i umbla la Poarta tnparateasca facind cuvinte rśle ca sa-1 scoa^a din domnie §i sa-1 omoara. Dęci scapind el, s-au dus de s-au turcit ca sa traiasca bme cit va fi.

lar Radul voda fiind atunce cocon mic, s-au dus la Yenet-ia pentru ca sa se pedepseasca §i sa invćt;e minte $i toata int-elep-ciunea car^ii sa §tie bine. §i in scurta vrćme invat/a carte cit sa mira to^ de int-elepciunea lui. Dęci apoi de acolo s-au dus la 'farigrad §i au ceręut de la inparatul domniia in 'fara Munte-neasca, fiind cu domnia la scaun Mibai voda care au luat Tara Ungureasca ęi s-au facut crai.

lar deaca au murit Mibai voda §i dupa ce au fugit §i ^erban Basarab voda, apoi au venit Radul voda sa domneasca iara cu pace.

lar Bator Gabru incepu a face euvinte sa vie iar asupra-le ca §i intai, ca-i parea ca n-au mai ramas oamem nimica.

Atunce Radul voda scrisa carte la inparatul turcesc, facindu-i ętire den toate lucrurile, de care intelegind imparatul, i-au scris alta carte ca sa stringa toate oętile de grab ęi sa marga asupra-i cu toata putśrea lui ęi sa ia §i pre ętefan voda domnul Moldovei cu dinsul sa-i fie intr-ajutoriu.

f. 380 v    §i a§a s-au strins toate oętile lui. lar Bator | Gabru

deaca au auzit de acea vćste rea, el numai ci tremura de frica.

Dęci boiarii lui facura sfat: — „Cum, pentru un om fara minte ca acesta §i nebun, sa ne lasam noi mobile noastre, sa zica domnu ca nu ne-am chivernisit £ara bine? Ci noi cu turcii

¹³    Aux deux dermers chapitrcs correspondent dans E. Legrand les vers 355 — 410 Les \rers grecs 411 — 448, oii Malthieu nous parle des rapports tendus entre les Roumains et les Grecs sont omis par le traducteur roumain.

¹⁴    Auto^ 9)tOv t6 yivoę tou &tc6 rouę MixvaXi8ocę (c'est-&-dire dc Mihnca).

¹⁵    lani (en grec TiawT)ą) Cantacuzino, grec tres riche qui a jouć entre 1589 et 1593 un róle important chez les Turcs, en ce qni concerne les Pays Roumains.